logo efcs bianco

Procesarea probelor citologice în laborator

This content is also available in: English Italiano Português Deutsch Čeština Türkçe

Bookmark (0)

No account yet? Register

Procesul de procesare a probelor citologice const? din urm?toarele etape: primirea specimenului ?i a fi?ei de solicitare, preg?tirea lamelor pentru examinarea microscopic?, colora?ia, examinarea ?i raportarea rezultatelor. Toate aceste procese se supun controlului calit??ii ?i m?surilor de asigurare a calit??ii.

 

Primirea specimenelor ?i a fi?ei de solicitare

  • Specimenele ?i fi?a de solicitare se verific? pentru a se asigura c? acestea corespund.
  • Specimenele ?i fi?a trebuie s? aib? cel pu?in 3 identificatori (numele, prenumele, data na?terii, num?rul Serviciului Na?ional de Ocrotire a S?n?t??ii, num?rul spitalului).
  • Se atribuie un num?r de referin?? al laboratorului.
  • Num?rul de identificare a pacientului ?i num?rul de referin?? a probei se introduc în sistemul de gestionare a informa?iilor de laborator (LIMS).

 

Preg?tirea lamelor pentru examinarea microscopic?

  • Lamele pentru mediul lichid se preg?tesc cu ajutorul echipamentului, cu respectarea instruc?iunilor produc?torului.  Cele mai utilizate metode sunt ThinPrep (Hologic) ?i SurePath. Fiecare laborator trebuie s? aib? manualele acestor metode ?i s? treac? la aplicarea lor în practic?.
  • Linkurile la toate echipamentele ?i metodele ThinPrep pentru colectarea probelor pot fi g?site pe pagina principal?: http://www.thinprep.com/hcp/ifu/
  • Linkurile la echipamentele ?i metodele BD SurePath pot fi g?site aici: http://www1.bd.com/anz/training/surepath

 

Colora?ia cu ajutorul metodei Papanicolaou

  • Metoda de colora?ie Papanicolaou, regresiva, prezentat? în Tabelul 8.xx, se efectueaz? cu ajutorul ma?inii automate de colora?ie. 
  • Toate lamele se monteaz?, se acoper? cu sticl? ?i se eticheteaz?.
  • Caracteristicile color?rii nucleelor individuale ?i a coloran?ilor de contrast se verific? zilnic. 

 

Metoda de colora?ie Papanicolaou

Dup? ani de experimente, Dr. Papanicolaou a creat colora?ia tricrom?, utilizat? pân? ast?zi (cu modific?ri minore). Colora?ia tricrom? este o combina?ie dintr-un colorant nuclear, hematoxilin? ?i doi coloran?i de contrast OG-6 ?i EA-50.  OG-6 coloreaz? cheratina, iar EA-50 (un colorant dublu, eozin? ?i azur) coloreaz? citoplasma celulelor epiteliale scuamoase, nucleolii ?i eritrocitele. 

Pentru colora?ie optim?, celulele de pe lam? nu trebuie l?sate s? se usuce înainte de a fi fixate sau pe parcursul procesului de procesare, în caz contrar, acest lucru va duce la artefacte nedorite. Întrucât colora?ia se modific? des, fiecare laborator prefer? s? aib? un echilibru personal de colora?ie: ajust?rile pot s? parvin? la modificare duratei de timp a hematoxilinei ?i EA-50.

Varia?ii simple, cum ar fi: con?inutul chimic al apei de la robinet, temperatura ambiant?, pH specimenului ?i num?rul de lame colorate per lot, pot afecta echilibrul colora?iei. Laboratoarele sunt responsabile de men?inerea unei intensit??i constante a color?rii, prin verific?ri de control al calit??ii, pentru a asigura diagnoze citologice corecte.

În cazul în care detaliul nuclear se define?te clar ?i se men?ine transparen?a citoplasmei, se accept? varia?ia echilibrului de colora?ie între laboratoare.

 

Colora?ie progresiv? sau regresiv?

La utilizarea metodei progresive, intensitatea colora?iei nucleare este controlat? prin scufundarea lamei în agentul care alb?stre?te, dup? colorarea nucleului, la intensitatea necesar?, cu hematoxilin?. Cel mai utilizat agent de colorare în albastru este apa lui Scott de la robinet (pH 8.02). Colora?ia progresiv? vopse?te foarte delicat citoplasma.

La utilizarea acestei metode, nucleul se coloreaz? în exces, inten?ionat, cu hematoxilin? neacid?. Excesul de culoare se înl?tur? cu solu?ie de acid hidrocloric diluat (ap? acid?). Apoi procesul de decolorare este oprit prin scufundarea lamei în apa curg?toare de la robinet. La utilizarea acestei metode, un rol crucial îl joac? timpul de executare a procesului, pentru c? decolorarea poate s? duc? la transformarea nucleului hipercromatic în unul hipocromatic.

Ultima variabil? pentru tehnica de colora?ie Papanicolaou este în func?ie nu doar de metoda de colora?ie utilizat?, dar ?i de produc?torul coloran?ilor ?i a pH-ului probei de celule. Astfel, tehnica de colora?ie Papanicolaou nu poate fi considerat? drept o tehnic? de colora?ie stoechiometric? exact?.

Ambele metode func?ioneaz? atât împreun?, cât ?i separat, în func?ie de laborator. Rezultatele generale ale color?rii ?i capacit??ile de diagnosticare sunt comparabile.

 

Caracteristicile metodei de colorare Papanicolaou

Nucleul individual

  • Clar vizibil la putere mic? (obiectiv x10) ?i la putere mare (obiectiv x40)
  • Colorarea de la albastru/violet la negru
  • Granular ?i concis (nu este vag)

Coloran?i de contrast (citoplasm?)

  • Celule scuamoase superficiale – roz
  • Mai pu?ine celule (intermediare ?i metaplastice) mature –albastru/verde
  • Celule cherotinizate deplin – portocaliu.

Coloran?ii trebuie s? aib? aceia?i intensitate

Trebuie s? existe o transluciditate citoplasmatic? cu contrast mare fa?? de colorantul nuclear

 

Figura 8.8 Colorare Papanicoulaou ideal?

 

Tabelul 8.1. Metoda regresiv? de colora?ie Papanicolaou (ma?in? automat? de colorare)

Etapa

Solu?ie

Durat? (minute)

1

Alcool 95%

1:30

2

Alcool 70%

1:30

3

Hematoxilin?

4:00

4

Ap? acid?

0:05

Sp?lare 1

Ap?

Sp?lare

Sp?lare 2

Ap?

Sp?lare

Sp?lare 3

Ap?

Sp?lare

Sp?lare 4

Ap?

Sp?lare

5

Alcool 70%

2:00

6

Alcool 95%

1:00

7

OG6

2:00

8

Alcool 95%

0:10

9

Alcool 95%

0:10

10

EA-50

6:00

11

Alcool 95%

0:15

12

Alcool 95%

0:15

13

Alcool absolut

1:00

14

Alcool absolut

1:00

15

Alcool absolut

1:00

16

Xilen

3:00

17

Xilen

2:00

Înl?turare

Xilen

1:00

 

Examinarea ?i raportarea citologiei

  • Citotehnicianul sau specialistul în screeningul citologic examineaz? lamele.
  • În func?ie de protocoalele locale, toate lamele examinate ?i apreciate drept negative sau inadecvate sunt reexaminate rapid ?i dac? unele din ele sunt atipice, atunci sunt expediate citotehnicianului superior spre analiz?.
  • Rezultatele negative sau inadecvate sunt înregistrate în conformitate cu protocoalele locale.
  • Toate lamele citologice atipice sunt expediate unui consultant patolog, savant superior sau specialist în biomedicin?, în func?ie de protocoalele locale privind emiterea raportului final.
  • Raportul final este semnat, înregistrat ?i expediat prin po?ta electronic? sau cea tradi?ional? specialistului responsabil de recoltarea frotiului.
  • Rapoartele finale cuprind o recomandare privind gestionarea cazului, cum ar fi: trimiterea la o examinare colposcopic? sau repetarea testului, în cazul în care proba este inadecvat?.
  • Testarea HPV se efectueaz? dac? este nevoie pentru triajul ASC-US/de nivel sc?zut sau pentru testarea gradului de vindecare dup? tratamentul neoplaziei cervicale intraepiteliale.
  • Pacientul este informat cu privire la rezultatele testului.
  • Clinicianul sau spitalul care expediaz? proba este responsabil pentru asigurarea unor m?suri corespunz?toare în caz de rezultate atipice,dac? nu exist? alte protocoale scrise ?i convenite cu privire la trimiterea la colposcopie ?i solicitarea repet?rii testelor.
  • Trebuie s? existe un sistem de reamintire a program?rilor la colposcopie ?i repetarea testelor.

Aceste proceduri pot varia între laboratoarele unor regiuni sau ??ri, totu?i la efectuarea acestora, trebuie s? se respecte îndrum?rile europene privind asigurarea calit??ii screeningului cancerului de col uterin (Wieneret al).

 

Protocoalele pentru screeningul citologic conven?ional ?i în mediu lichid

Managerul laboratorului în colaborare cu consultantul patolog din cadrul departamentului trebuie s? implementeze protocoalele privind procedura de screening ?i raportare împreun? cu m?surile de control al calit??ii.

Pentru a acumula experien??, citotehnicienii trebuie s? vad? o gam? vast? de cazuri. Laboratoarele trebuie s? proceseze cel pu?in 15.000 de frotiuri de col uterin pe an. Se preconizeaz? c? fiecare specialist în screening poate examina 50 (de frotiuri conven?ionale) sau 80 (de frotiuri în mediu lichid) pe an, cu pauze la intervale regulate. Specialistul în screening trebuie s? dispun? de propriul s?u loc de lucru, precum ?i de un microscop binocular ?i trebuie s? tind? s? ating? nivelul minim de 3.000 de cazuri pe an.

Lamele preg?tite trebuie s? fie testate pentru depistarea celulelor atipice, cu utilizarea unui obiectiv x10 ?i a unui ocular x10, acela?i obiectiv trebuie s? fie utilizat în screenengului întregii lame. Specialistul în screening trebuie s? examineze fiecare câmp de pe toat? lama, pân? când toat? suprafa?a de sub sticl? este investigat?.  De regul?, procesul de screening porne?te de la un col? al lamei ?i deruleaz? progresiv pân? când întreaga suprafa?? de sub sticl? este examinat?.

 

Figura 8.10 Examinarea frotiului conven?ional

 

S-a estimat c? un specialist în screening verific? aproximativ câte 250-300 de câmpuri în procesul de examinare a unei singure lame (cu utilizarea unui obiectiv x10). Pentru efectuarea examin?rii citologice a colului uterin este nevoie, în mediu, de 6-10 minute (variind între 5 ?i 20 de minute).

Sarcina specialistului este de a marca celulele ce prezint? interes de pe frotiul de col uterin. Pentru marcare sau „punctarea” celulelor atipice trebuie s? se foloseasc? un obiectiv x4. Laboratorul trebuie s? decid? de care protocol de marcare s? se conduc?, dar în mod normal, la efectuarea examin?rii citologice în mediu lichid se utilizeaz? marcatoarele colorate, iar la efectuarea celui conven?ional – cerneala alb? pentru punctare. La inspectarea zonelor sau celulelor de interes special, trebuie s? se utilizeze un obiectiv x20 sau x40.

Formularul de solicitare a examenului citologic ?i istoricul examin?rii colului uterin trebuie s? fie oferit la fiecare frotiu, iar citologul trebuie s? le verifice înainte de examinarea frotiului.

 

Protocoalele pentru examinarea unei lame ThinPrep

  • Citologii ce trec de la frotiurile conven?ionale la citologia în mediu lichid, indiferent de tehnologia utilizat?, trebuie s? urmeze cursuri de instruire. 
  • Pentru ThinPrep se folose?te un fixator pe baz? de metanol, fixator diferit de cel pe baz? de etanol, utilizat la prelevarea frotiului conven?ional.  Detaliul nuclear se conserv? bine pe lamele ThinPrep, îns? membrana nuclear? este mai vizibil?, lucru ce poate afecta distinc?ia dintre metaplazia scuamoas? imatur? ?i HSIL. 
  • Lamele ThinPrep pot fi examinate dintr-o parte în alta sau de sus în jos, dup? cum prefer? citologul.
  • Nu exist? orient?ri specifice pentru examinarea rapid? sau pre-vizualizare.

Protocoalele pentru examinarea unei lame SurePath

  • Citologii ce trec de la frotiurile conven?ionale la citologia în mediu lichid, indiferent de tehnologia utilizat?, trebuie s? urmeze cursuri de instruire.
  • Pentru SurePath se folose?te un fixator pe baz? de etanol ?i similar celui folosit în citologia conven?ional?.
  • De?i suprafa?a celulelor examinate pe lama SurePath este mai mic? decât pe cea ThinPrep, nu trebuie s? se acorde mai pu?in timp pentru examinare:  Preg?tirea pentru SurePath nu se face într-un singur strat, iar grupurile de celule tridimensionale trebuie s? fie focusate la putere mare pentru examinarea grupurilor de celule în sus ?i în jos.
  • Utilizatorii SurePath recomand? examinarea rapid? a întregii lame, apoi examinarea lent? ?i minu?ioas? a grupurilor de celule tridimensionale.[comunicat personal N Dudding]
  • Nu exist? orient?ri specifice pentru examinarea rapid? sau pre-vizualizare.

 

Cursuri de instruire pentru efectuarea citologiei în mediul lichid

  • Medicii specializa?i în citologie ?i patologie, care trec de la frotiuri conven?ionale la citologie în mediu lichid, au nevoie de cursuri speciale de instruire
  • De?i între SurePath ?i ThinPrep sunt mai multe asem?n?ri decât deosebiri, totu?i este nevoie de instruire pentru ambele