This content is also available in:
English 
Italiano 
Português 
Deutsch 
Čeština 
Türkçe
CIN ?i carcinom cervical cu celule scuamoase
Este recunoscut faptul c? carcinomul scuamocelular cervical invaziv, care este cel mai frecvent tip histologic, este precedat de o faz? preinvaziv? a bolii, în care celulele anormale sunt limitate pe epiteliu. Aceast? faz? a bolii neinvazive este cunoscut? sub denumirea de neoplazie cervical? intraepitelial? (CIN) ?i este direct legat? de procesele de infectare ?i de integrare a HPV, a?a cum s-a descris în capitolul anterior.
Evolu?ia CIN implic? o progresie de la modific?rile timpurii (CIN1), ce afecteaz? straturile mai profunde ale epiteliului, pân? la atingerea grosimii complete în cea mai sever? form? a sa (CIN3), care este egal? cu carcinomul in situ (Figura 4.1).
|
CIN1 se suprapune cu infec?ia cu HPV ?i, de obicei, dispare spontan în decurs de 9-12 luni. Exist? numeroase studii de monitorizare a CIN1, care prezint? un risc foarte variabil de progresie spre CIN2-3 ?i un risc aferent de cancer invaziv la un num?r mic de pacien?i (Ostör 1993; Holowaty 1999; Bansal et al. 2008).
Un studiu de monitorizare amplu, retrospectiv a displaziei u?oare, moderate ?i severe efectuat de Holowaty et al. a ar?tat c? majoritatea cazurilor de displazie u?oar? (62,2%) ?i displazie moderat? (53,7%) au regresat (dou? frotiuri negative în decurs de 2 ani), în timp ce progresia spre displazia moderat? sau mai sever? a fost de aproximativ 25% în decurs de 5 ani, ceea ce este în concordan?? cu alte studii.
Progresia displaziei u?oare (din publica?ia Holowaty et al.)Moderat? Sever?+ În decurs de 2 ani 11,1% 2,1% În decurs de 5 ani 20,4% 5,5% În decurs de 10 ani 28,8% 9,9% |
Probabilitatea progresiei depinde de persisten?a HPV, de integrarea sa în genomul gazd? ?i de tipul acestuia (Jaisamrarn et al. 2013).
- HPV16 ?i 33 prezint? un risc sporit de progresie spre CIN3
- HPV16 ?i 31 au cea mai mic? probabilitate de regresie
CIN de grad înalt
CIN2 ?i CIN3 sunt considerate ca CIN „de grad înalt”, de obicei, sunt tratate prin excizie sau abla?ie, atunci când sunt diagnosticate la colposcopie.
CIN2 reprezint? o leziune intermediar? ?i exist? probe din studiul ALTS c? aproximativ 40% dispare spontan, dar acest fapt a fost mai pu?in probabil când era asociat? cu HPV16 (Castle et al. 2009). Studiul retrospectiv efectuat de Holowaty et al. (1999) a ar?tat c? majoritatea displaziei moderate a regresat (53,7%), în timp ce progresia a fost mai probabil? decât în cazul displaziei u?oare.
Progresia displaziei moderate (din publica?ia Holowaty et al.)Sever?+ În decurs de 2 ani 16,3% În decurs de 5 ani 25,1% În decurs de 10 ani 32,0% |
Rata actuarial? cumulativ? a progresiei displaziei moderate (1.2) c?tre cancerul invaziv timp de 5 ani la 100 de femei a fost intermediar? între displazia u?oar? (0.4) ?i displazia sever? (3.9). (A se vedea publica?ia Holowaty et al. 1999 pentru date complete cu intervale de încredere.)
CIN2 este definit? prin pleomorfism nuclear cu activitate mitotic?, care se extinde pân? la dou? treimi a epiteliului superior. De obicei, exist? koilocitoz? nesemnificativ? sau aceasta lipse?te.
Figura 4.3 (a-b). CIN2 (displazie moderat?): risc intermediar de progresie
(a) HSIL, favor CIN2, pe LLETZ; (b) HSIL (favor CIN2) (a se vedea figura 9c-7b ?i lamele scanate asociate cu capitolul 9c)
Având în vedere pozi?ia sa intermediar? între CIN1 ?i CIN3 în ceea ce prive?te riscul de progresie ?i importan?a clinic? a lu?rii deciziei cu privire la faptul dac? CIN2 trebuie tratat? ca o leziune precanceroas? de grad înalt, imunohistochimia cu utilizarea inhibitorului de kinaz? dependent de ciclin? p16INK4A este ast?zi recomandat? în SUA pentru sporirea consecven?ei diagnosticului ?i pentru definirea CIN de grad înalt (Galgano et al. 2010; Darragh et al. 2012).
|
Colorarea cu P16INK4A ajut? la distingerea CIN2 de
|
CIN3 este definit? prin pleomorfism nuclear ce afecteaz? grosimea complet? a epiteliului scuamos cu activitate mitotic? la toate nivelurile. CIN3 (?i displazia sever?) este echivalent? cu carcinomul in situ, acest termen fiind rar utilizat în prezent.
Riscul de progresie este cel mai mare pentru CIN3 ?i varia?ia p?rerilor intre observatori este considerabil mai mic? decât pentru CIN1 sau CIN2 (Stoler et al. 2001). Carcinomul microinvaziv este aproape întotdeauna observat pe fundalul de CIN3 extins?, ceea ce demonstreaz? în plus poten?ialul s?u malign. Riscul exact este dificil de calculat, deoarece în majoritatea cazurilor CIN3/carcinomul in situ este tratat atunci când este diagnosticat.
Figura 4.4 (a-c). CIN3 ?i cancerul ocult
