This content is also available in:
English 
Italiano 
Português 
Deutsch 
Čeština 
Türkçe
Testul de frotiu cervical a fost elaborat de Dr George Papanicolaou, un anatomist american, care s-a n?scut ?i a studiat în Grecia. El s-a implicat în activit??i de cercetare privind efectul hormonilor ovarieni asupra epiteliului tractului genital feminin.
În anul 1926, Dr Papanicolaou a raportat c? celulele tumorale pot fi observate în secre?iile vaginale ale femeilor care sufer? de cancer de col uterin, fapt ce a dus la apari?ia publica?iei sale Diagnosis of uterine cancer by the vaginal smear (Diagnosticul cancerului uterin prin prelevarea frotiului vaginal) în anul 1943. Prima clinic? de screening al cancerului de col uterin a fost deschis? în Massachusetts în anul 1945.
Citologia ca test de screening – testul Papanicolaou
Frotiul vaginal, sau testul Papanicolaou, a fost elaborat ca un test simplu, cost-eficient ?i sensibil, care este folosit în lumea întreag? ca test de screening timp de peste 50 de ani. Doar în Marea Britanie, anual se efectueaz? peste 3 milioane de frotiuri vaginale. Testul presupune r?zuirea u?oar? a unei probe de celule epiteliale de pe suprafa?a colului uterin cu ajutorul unei spatule, unei perii sau unui alt dispozitiv de prelevare a probelor.
În citologia conven?ional?, celulele sunt transferate direct de pe spatul? sau perie pe lam? ?i apoi sunt fixate cu ajutorul unui spray fixativ sau alcool. În prezent noi utiliz?m adesea citologia în mediu lichid ca metod? preferat? de colectare a probelor, deoarece aceasta permite laboratorului s? produc? propriile lame, precum ?i s? le lase peste ?esut pentru testele auxilare. Indiferent de metoda utilizat?, rezultatul final const? în faptul c? celulele sunt distribuite în strat sub?ire pe o lam? pentru evaluarea microscopic?.
Screeningul citologic
Microscopia ini?ial? este efectuat? de c?tre un citotehnician (specialist primar în screening), care este instruit s? detecteze celulele anormale printre miile de celule normale din frotiu sau preparatul CML (citologia în mediu lichid). Probele care con?in celule anormale sunt transmise unui cercet?tor principal sau unui citopatolog consultant, care evalueaz? anomaliile în conformitate cu un sistem terminologic recunoscut ?i ofer? o recomandare clinic? medicilor clinicieni cu privire la modul de recomandare a tratamentului pentru pacient.
Acest test simplu ?i cost-eficient a salvat nenum?rate vie?i de la introducerea sa prin tratamentul leziunilor pre-invazive.
Testul Papanicolaou ca parte a unui program na?ional de screening
Scopul principal al testului de frotiu vaginal este de a preveni dezvoltarea cancerului invaziv al colului uterin prin detectarea leziunilor precanceroase cunoscute ca neoplazie cervical? intraepitelial? (CIN) în colul uterin, care, de obicei, este asimptomatic? ?i se depisteaz? doar prin screening. Tratamentul conservator al neoplaziei cervicale intraepiteliale prin abla?ia sau excizia local? a epiteliului anormal reduce semnificativ riscul bolilor invazive.
Cancerul ocult, înainte ca o tumoare s? fie vizibil? ?i, de obicei, într-o faz? timpurie ?i tratabil?, de asemenea, poate fi detectat prin screeningul citologic.
De?i testele citologice sunt efectuate uneori în timpul investiga?iei femeilor, care sunt simptomatice sau prezint? un cancer evident clinic, astfel de teste pot fi incorecte. Exist? un risc sporit ca proba citologic? s? fie raportat? ca negativ? sau inadecvat? din cauza contamin?rii cu sânge, cu celulele inflamatorii ?i resturile necrotice asociate cu cancerul invaziv, care acoper? celulele anormale din frotiu. [Link c?tre capitolul 8 – Colectarea ?i prelucrarea probelor celulare de pe colul uterin]
Femeile cu simptome sau semne, care sugereaz? prezen?a cancerului invaziv, trebuie trimise la investiga?ie ginecologic? indiferent de rezultatul testului citologic.
Rolul virusului papiloma uman (HPV)
Descoperirea virusului papiloma uman (HPV) ca principal agent etiologic al cancerul de col uterin ?i precursorii acestuia a revolu?ionat screeningul de col uterin ?i rolul citologiei în procesul de screening.
Testarea HPV este recomandat? în prezent pentru triajul femeilor cu citologie atipic?/ambigu? ?i în timpul monitoriz?rii dup? tratamentul CIN (testul pentru determinarea gradului de vindecare). De?i citologia este o metod? sensibil? de detectare a recidivei, femeile care au fost tratate de CIN de grad înalt prezint? un risc sporit de cancer, iar testarea HPV este mai sensibil? decât doar citologia pentru detectarea recidivei.
În multe ??ri s-a introdus screeningul HPV primar, deoarece s-a constatat c? este mai sensibil decât citologia pentru detectarea CIN de grad înalt, de?i specificitatea sa este mult mai joas?. Acest fapt schimb? fundamental rolul citologiei de la un test de screening la unul de diagnosticare. Cu toate acestea, nu modific? principiile citologiei colului uterin sau importan?a vital? a controlului calit??ii.
Tratamentul leziunilor precanceroase
În perioada ini?ial? a screening-ului, tratamentul a fost limitat la carcinomul in situ, denumit în prezent neoplazia cervical? intraepitelial? de gradul 3 (CIN3). Coniza?ia ?i histerectomia au fost singurele tratamente disponibile.
Abla?ia sau excizia leziunii de CIN ?i a zonei de transformare a fost elaborat? în anii 1990 ca o metod? de tratament mai conservatoare, dar extrem de eficient?: excizia electrochirurgical? larg? cu ansa a zonei de transformare (LLETZ). LLETZ este în prezent o metod? de alegere, de?i coniza?ia, trahelectomia ?i chiar histerectomia pot fi efectuate pentru leziuni vaste, pentru neoplazia glandular? ?i cancerul ocult invaziv.
Evitarea riscurilor de tratament, care sunt legate de adâncimea biopsiei exciziei, reprezint? un aspect important în screeningul colului uterin.
Vaccinarea împotriva HPV
Elaborarea ?i introducerea vaccin?rii împotriva HPV, care a fost aprobat ca vaccin în anul 2005, va revolu?iona în continuare practica citologiei colului uterin, colposcopiei ?i tratamentului precursorilor cancerului de col uterin. Femeile vaccinate intr? deja în grupurile de vârst? pentru screening în ??ri precum Australia ?i se înregistreaz? efectul a?teptat de reducere a prevalen?ei verucilor genitale ?i CIN.
Ca urmare a sc?derii prevalen?ei CIN ?i cancerului, precizia sensibilit??ii screeningului citologic ?i HPV poate fi compromis?, acesta fiind unul dintre motivele pentru care testarea HPV primar? a fost introdus? în multe ??ri. Cu toate acestea, specificitatea sc?zut? a test?rii HPV necesit? efectuarea citologiei ca test de triaj de diagnosticare – subliniind din nou importan?a vital? a controlului calit??ii.
Concluzii la Capitolul 1
|