Screeningul citologic

This content is also available in: English Português Čeština Türkçe

Abilitatea de a analiza o lamel? predominant negativ? ?i de a observa anomalii ocazionalele în miile de celule necesit? o instruire special?, cuno?tin?e privind natura celulelor normale ?i anormale precum ?i concentrare ?i dedicare. [Linkul c?tre Capitolul 9 – Citopatologia colului uterin].  În continuare vom descrie sursele de erori în procesul de screening ?i modalit??ile de evitare a acestora.

Sursele de erori                          

Motive personale.

• Obi?nuin?a –care este un proces incon?tient. Din obi?nuin??, creierul ignor? sau lucreaz? automat din cauza unui semnal repetat.
• Distragerea de c?tre telefoanele mobile, alte întreruperi sau gânduri despre grijile personale pot duce la pierderea concentr?rii.
• Încredere excesiv? în leg?tur? cu faptul c? o lamel? cu celule anormale poate fi de obicei recunoscut? la primul câmp microscopic poate fi o cauz? pentru care celulele anormale nu sunt uneori observate.
• În?elegerea gre?it? a modific?rilor celulare subtile care nu sunt recunoscute pe parcursul instruirii poate fi o cauz? pentru care laborantul continu? s? fac? acelea?i gre?eli.
• Screeningul unui num?r prea mare de lamele într-o singur? zi poate duce la pierderea puterii de concentrare
• Graba în timpul muncii la sfâ?itul unei zile lungi de munc? poate duce la omiterea erorilor.
• Frica de a nu omite anomaliile celulare poate duce la clasificarea excesiv? a modific?rilor celulare benigne drept atipice sau limitrofe.

Mediul ?i echipamentul

• Ergonomia ?i optica nesatisf?c?toare a microscoapelor poate provoca disconfort care, la rândul s?u, afecteaz? performan?a.
• Neprotejarea zonelor în care se efectueaz? screeningul de alte activit??i din laborator
• Spa?iu insuficient pentru lamele, calculatoare, carne?ele etc.

Cauzele cunoscute ale rezultatelor fals negative

• Celulele mici, cu aspect palid ?i în num?r mic risc? s? nu fie observate la etapa screeningului primar când se face examinarea citologic? conven?ional? sau în mediu lichid (Demay 2000; Gupta ?i al?ii 2013; Leung ?i al?ii 2008; Mitchell & Medley 1995).
• Grupurile de celule hipercromatice aglomerate pot r?mâne neobservate sau confundate cu cucelule endocervicale sau endometriale în citologia în mediu lichid (Demay 2000; Gupta ?i al?ii 2013; Robertson & Woodend 1993).
• Anlomaliile glandulare sunt interpretate gre?it drept celule endocervicale reactive
• Prevalen?a sc?zut? a celulelor anormale la etapa preg?tirilor poate reduce sensibilitatea screeningului (Evans ?i al?ii 2011).

Cauzele cunoscute ale rezultatelor fals pozitive ?i fals negative

Modific?rile reactive ?i metaplastice considerate drept discariotice.

Celule endometriale, histiocite sau limfocite interpretate gre?it drept neoplastice. 

Metode de control al calit??ii ?i de asigurare a calit??ii

Instruirea ?i actualizarea regulat? a cuno?tin?elor specialistului în screening de col uterin trebuie s? fie obligatorii pentru citotehnicienii de toate gradele (CC).

Realizarea repetat? a screeningului lamelelor înainte de emiterea raportului final este o metod? util? de control a calit??ii interne care este recomandat? de ghidurile europene deoarece s-a demonstrat c? este mai eficient? decât efectuarea screeningului complet a 10% din lamele (Wiener ?i al?ii 2007; Arbyn ?i al?ii 2003).  Exit? câteva metode:

Screeningul rapid

S-a demonstrat c? screeningul rapid este o metod? eficient? de reducere a ratei rezultatelor fals negative despre care se crede c? sunt provocate de oboseal? ?i interpretare gre?it? (Faraker & Boxer 1996)

• Fiecare lamel? este par?ial examinat? la o lup? care m?re?te imaginea de 10 ori, iar anomaliile sunt transmise unui citotehnician sau patolog pentru raportare. 
• Dudding ?i al?ii au descoperit c? screeningul pe etape este mai eficient decât screeningul lamelelor, screeningul aleatoriu sau screeningul cu ajutorul turelei (Figura 11.1).  S-a demostrat c? corectitudinea varia de la o persoan? la alta ?i c? era în descre?tere dup? examinarea a mai mult de 50 de lamele.
• S-a adeverit c? screeningul rapid repetat este mai eficace în reducerea ratei rezultatelor fals negative decât screeningul complet a 10% din lamele (Manrique ?i al?ii 2006).  Screeningul rapid al lamelelor negative ?i inadecvate este o metod? de control a calit??ii interne recomandat? în MB, fie în calitate de screening repetat sau pre-screening (NHSCSP 2013).

Pre-screeningul rapid

S-a demonstrat c? pre-screeningul rapid al tuturor lamelelor înainte ca acestea s? fie supuse screeningului de rutin? (celulele anormale sunt înregistrate dar nu sunt marcate pe lamel?) este la fel de sensibil fa?? de screeningul repetat rapid (Arbyn ?i al?ii 2003). 

Pre-screeningul are avantajul de a permite monitorizarea screeningului repetat ?i de a compara sensibilitatea sa cu screeningul primar complet. 
Pre-screeningul rapid este mai interesant ?i aduce mai multe satisfac?ii decât cercetarea lamelelor negative pentru c? necesit? identificarea mai multor celule anormale, fapt ce poate avea un efect pozitiv asupra sensibilit??ii (Evans ?i al?ii 2011).
S-a demonstrat s? pre-screeningul este mai sensibil la LBC decât frotiurile conven?ionale (Dudding ?i al?ii 2011a) ?i c? sensibilitatea se poate îmbun?t??i în timp (Dudding ?i al?ii 2011b).  

Screeningul automatizat

Screeningul automatizat este scump, dar poate oferi o metod? ?i mai exact? de control al calit??ii dac? este utilizat ca metod? de pre-screening care este urmat? de screeningul primar complet (Heard ?i al?ii 2013). Spre deosebire de screeningul repetat sau de pre-screeningul rapid, screeningul automatizat este la fel de sensibil ca ?i screeningul primar complet (Roberts ?i al?ii 2007) ?i a fost acreditat anume în acest scop.

Evaluarea performan?elor personale ?i a celor de laborator privind screeningul primar

Examinarea rapid?, pre-screeningul rapid ?i screeningul repetat a 10% din lamele constituie metode de asigurare extern? ?i intern? a calit??ii a performa?ei personale ?i de laborator privind screeningului primar care este o etap? critic? a procesului, fie c? citologia este utilizat? în calitate de test de screening, fie în calitate de m?sur? de triaj dup? screeningul primar de col uterin.

Toate aceste metode de screening repetat sau pre-screening depisteaz? anomaliile înainte de emiterea rapoartelor finale, îns? sunt identificate foarte pu?ine anomalii suplimentare: 0,18% (CI 0,14-0,21%) pentru screeningul repetat rapid ?i 0,19% (CI 0,03-0,35%) pentru pre-screening (Arbyn ?i al?ii 2003).  Cre?terea u?oar? a sensibilit??ii ofer? un instrument puternic de evaluare a performa?elor speciali?tilor în screening de col uterin ce trebuie s? se realizeze în conformitate cu urm?torii factori suplimentari.

• Gestionarea „erorilor de screening” trebuie s? fie confiden?ial? ?i sensibil? ?inând cont de faptul c? cei mai competen?i laboran?i vor omite ocazional anomalii grave. 
• Ac?iunile de remediere precum instruirea sau actualizarea cuno?tin?elor trebuie s? fie aplicate doar dac? sunt identificate în mod repetat performan?e reduse.
• Deoarece raportul final depinde de exactitatea raportului emis de patolog, sensibilitatea screeningului trebuie s? fie evaluat? în contextul varia?iilor individuale ale ratelor de raportare din laborator.
• Motivele secundare pentru performan?ele sc?zute precum volumul foarte mare de lucru, echipamentul în stare precar? ?i condi?iile de laborator nesatisf?c?toare trebuie s? fie solu?ionate în mod corespunz?tor.