Epiteliul columnar al endocervixului

Epiteliul care căptușește canalul endocervical și criptele endocervicale constă dintr-un singur strat de celule columnare producătoare de mucus. Aceste celule sunt alungite și cilindrice și sunt aranjate sub formă de „gard de țăruși”.  Nucleele sunt situate, în principal, bazal, adiacent membranei bazale, însă în timpul secreției mucoase active nucleul poate fi deplasat de mucus și împins spre centru. 

În cazul inflamației, poate avea loc o reducere a mucusului, în care celulele endocervicale sunt mai puțin alungite, iar mitozele (sau pozitivitatea MIB-1) pot fi observate ocazional în absența neoplaziei sau preneoplaziei. 

Figura 2.4  Epiteliu endocervical

 

Celulele endocervicale secretoare încep de la joncțiunea scuamo-columnară și căptușesc endocervixul și criptele endocervicale; acestea sunt celule producătoare de mucus, care formează un dop de mucus pentru a preveni infecțiile bacteriene și fungice ale uterului.

Celulele ciliate sunt cele mai numeroase în joncțiunea endometrială/endocervicală. Principala lor funcţie este de a transporta activ mucusul de-a lungul membranei mucoase.  Acestea pot fi observate și în altă parte a endocervixului ca „metaplazie tubară” sau „metaplazie tubo-endometrioidă”, de obicei după utilizarea instrumentelor, cum ar fi conizația.

Celulele de rezervă reprezintă celule mici, de formă cubică, situate adânc față de celulele columnare, care sunt mai proeminente în timpul procesului metaplazic și reprezintă celulele din care acesta ia naștere. Celulele de rezervă se găsesc predominant în zona de transformare și pot fi identificate printr-un profil imunologic diferit comparativ cu celulele columnare care se suprapun.

Criptele endocervicale se extind între 0,5 și 1,0 cm în adâncime sub suprafaţa epitelială.

X